Poems
Savatie Bastovoi
Haiku
tuturor
cuvintelor trebuincioase.
______________
Mihai Eminescu
Lacul
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Si au trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;
Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foşnească,
Unduioasa apă sune!
Dar nu vine… Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
_____________________________________
Lucian Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Şi nu ucid
cu mintea mea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumã vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii tainã–
Şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşoreazã, ci tremurãtoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogãţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
si tot ce-i nenţeles
se schimbã-n nenţelesuri şi mai mari
sub ochii mei -
cãci eu iubesc
şi flori, şi ochi, şi buze, şi morminte.
_________________________________
Romeo Morari
Toamnă cu dor
Miroase înc-a toamnă dezmăţată
aceste gânduri calde când iţi scriu.
Nici tu nu vii, nici nu mă laşi să viu…
te mai ştiu oare, cea adevărată?…
Rememorez, mă zbat între extreme,
Mă tem de vorbe, le rostesc precaut
Şi-apoi pornesc din nou ca să te caut…
Da, te aştept iubito, nu te teme.
Miroase înc-a pajişti prin artere,
A fân cosit şi-a-nvăluiri de ape…
Miroase-a clipa când erai aproape…
Cât te iubesc!
Iar restul e tăcere…
